miercuri, 28 aprilie 2010

Neverending story!




A fost si este, o preafrumoasa poveste. Caci daca n-ar fi fost, n-am fi avut ce povesti.

25 Aprilie 2010 sau Ziua in care am avut aripi. Am zburat fara sa cad, am primit un sarut de la Soare, am atins stele si ce e mai important, Dumnezeu ne-a zambit. Si ne-a primit in casa Lui si ne-a binecuvantat, ne-a servit cu paine si vin si ne-a adus prietenii aproape.

Nu-mi mai aduc aminte exact tot ce s-a intamplat in ziua nuntii noastre, tot ce stiu este ca am avut emotii mai mari decat am putut duce. Daca s-a vazut sau nu, pentru noi este important ca toti cei care ne-ati fost alaturi sa fi ramas cu o amintire frumoasa de la nunta noastra.

Ma voi referi in aceasta scriere la ce a ramas dupa acea zi. Nu am pretentia sa cred c-a fost perfect, sper doar ca toti invitatii sa fi simtit ca ne-am dorit foarte mult sa ne punem noi insine amprenta asupra nuntii noastre. De la alegerea Bisericii si localului, corul din biserica, pana la facliile de la intrarea in local, culoarea salii, aranjamentele de flori si marturiile.

La fel ca la o decernare de premii, tin sa multumesc tuturor celor care ne-au fost alaturi. Stiu ca unii au batut drum lung, unii si-au luat liber pentru luni sau au facut schimb de tura cu colegii pentru a putea veni la evenimentul nostru. Cu siguranta s-au remarcat si viitoarele mamici, care-au venit cu bebelus cu tot la party. Au mai fost micii poznasi, viitorii oameni de nadejde, care s-au dat peste cap pe ringul de dans si au incantat prin dezinvoltura lor de copil.

Multumim Magda si Cristi, prietenii nostri care au renuntat la confortul de invitat pentru a ne filma&fotografia asa cum stiu ei mai bine. Iar eu stiu ca indiferent cat de bine ar fi putut sa ne pozeze/filmeze alti profesionisti, tot n-ar fi putut s-o faca mai bine ca voi! Multumesc ca v-am simtit atat de aproape!

Mi-a trecut prin cap ideea de-a face un making of al nuntii. Cred ca mi-ar lua ceva timp dar nu renunt inca la idee. O sa vedem ce-o sa iasa.

Ma grabesc sa postez, pentru ca vreau sa stiu ca am transmis tuturor invitatilor multumirile noastre sincere ca au contribuit la ceea ce va ramane o foarte bine pastrata amintire:

Nunta noastra.





Multumim :

Adriana si Marius( se stiu ei), care au avut o contributie majora la "intalnirea" noastra

Nasilor nostri : Arleen si Laurent, pentru ca ne-au fost mereu alaturi si s-au oferit din prima clipa sa ne fie nasi.

Katy Tilimpea& Alina - pentru aranjamentul salii, pentru rabdarea si modul cum au facut ca ceea ce ne-am dorit sa fie expus asa cum a trebuit.

Dl. Tilimpea - pentru ca ne-a sprijinit in dorinta noastra de a avea o nunta reusita. Pentru menu-ul reusit si surprizele promise.

Ionela & Dana - coafat si machiaj ( am avut marele noroc sa intalnesc exact persoanele care au stiut cum as vrea sa ma simt in aceasta zi unica)

Camelia Radu - copyright desen invitatie, Andra - desene invitatie, Adina&Calin - editare/paginare invitatie si card-uri marturii.

Il Creatore - rochita de mireasa & accesorii. Karoline - bijou-uri

Aurelian - camasa de ginere :)

Gabriel Marin - pentru ca daca nu era el, nu as fi avut parte de pantofii doriti, care s-au dovedit perfecti pentru aceasta ocazie.

Tuturor rudelor si prieteni, pentru ca ati venit cu inima deschisa si ne-ati inteles emotiile si ne-ati fost aproape in aceasta zi atat de importanta!


miercuri, 17 martie 2010

Fata cu portocale

Azi e 17 Martie. Nu e ziua mea si totusi este :). Este o zi frumoasa, in care astrele-mi zambesc si se intampla numai lucruri bune. Am primit un cadou: O carte. Fata cu portocale.

Este cartea pe care am citit-o anul trecut de la o colega care a venit la mine si mi-a spus din senin:" am o carte pentru tine, trebuie s-o citesti". M-a surprins cu afirmatia ei, nu m-am impotrivit deloc ba chiar mi s-a parut fantastic ca cineva imi recomanda hodoronc-tronc sa citesc o anumita carte. Am fost de-a dreptul curioasa de ce tocmai aceasta.

Este o intreaga poveste cu cartea asta. Spre rusinea mea, mi-a trebuit aproape un an de zile sa apuc s-o citesc. E o carticica mica, portocalie, pe care la un momentdat o purtam dupa mine si citeam in tramvai. Mergeam destul de rar cu tramvaiul si-am inceput s-o plimb si cu trenul cand plecam in weekend la Ploiesti. Si uite-asa am citit 10 pagini in apoape un an si apoi restul de 147 in cateva zile. Am trait efectiv cartea asta, probabil de aceea mi-a fost destul de greu sa trec peste prima parte. Este profunda si consistenta. Este pentru mine. M-a impresionat o data pentru mesajul ei si mai ales pentru ca mi-a fost recomandata de cineva, dintre mii de carti, tocmai asta.



Nici pana acum nu pot sa-mi explic cum a stiut colega mea sa-mi dea o carte care mi se potriveste atat de bine ... si inca nu pot sa cred ca am primit aceasta carte in dar de la colegul meu. Doua persoane aparent distante prin statutul de "colegi" ... si cu atat mai mult mi se pare extraordinar.




Multumesc Camelia si Laurentiu !


miercuri, 10 martie 2010

Dincolo de nori

Intamplarea face ca noi doi
Sa fim amandoi

Dincolo de nori

De ploi si de ceata

Si noi doi, numai amandoi ... sa plutim ... in acelasi destin !

marți, 2 martie 2010

La multi ani de primavara! 2 Martie, 6 ani :)



Primavara asta o impart cu tine:
Un ghiocel mie, un sarut tie,
O raza de soare pentru amandoi;
Totul se imparte la doi si avem dublu din toate.
Asta cred ca trebuie sa fie adevarata fericire!
Evrik ! :)

marți, 23 februarie 2010

Wedding bells !!!

Mihaela & Dorian 's wedding



Ei bine da, a inceput countdown-ul pentru nunta.:) Nuntaaaaa !!! Da, nunta. Pentru ca Dumnezeu ne iubeste atat de mult incat ne-a oferit sansa de-a ne intalni in aceasta viata, noi doi, un El si-o Ea, iar din acel moment timpul s-a masurat altfel pentru amandoi.

Si tot asa tic-tac, tic-tac, a venit momentul in care sa facem adunarea tuturor celor care au insemnat si inca mai inseamna ceva in viata noastra. Pentru ca cea mai mare bucurie o ai atunci cand primesti iubire si stii s-o impartasesti, cand primesti apreciere si stii sa apreciezi, cand ai prieteni alaturi si le poti fi la randul tau aproape.

Cu mare bucurie va anuntam ca am ales pentru acest eveniment doua locatii speciale din Ploiesti. Si pentru ca totul se desfasoara ca o poveste, ne-am gandit c-ar fi frumos sa va spunem asa:






P.S. To be continued ... :)

luni, 1 februarie 2010

Toate drumurile duc la Roma

Ei bine weekendul trecut chiar ca toate drumurile au dus la Roma, chiar daca am plecat spre Cluj.
Intr-o seara ma suna al meu sot si-mi spune, printre altele, ca a vrut sa-mi faca o surpriza care poate-o sa-mi placa, poate nu ... dar el s-a gandit sa-mi faca totusi surpriza asta; si anume ne-a luat bilete de avion la Roma. La Roma ??!!! Mi-am dorit de mult s-ajung la Roma, la Vatican, dar acum? Inainte de nunta, cand avem atatea cheltuieli si suntem cu multi bani in cont dar pe credit si ... doh, io- mi bat capul cu cheltuielile si el se gandeste la Roma? Cred c-am fost foarte convingatoare fiindca el mi-a dat dreptate si-a zis ca oricum, nu e mare pierdere, a dat f putin pe bilete, care-au fost 12 euro dus intors ptr amandoi(6eur c-a platit cu cardul dar asta e alta poveste :)))))) ). Atat de ieftine? Da, dar sunt din Cluj! :D
Pentru mine-a inceput zbuciumul, nu stiu daca din cauza ca sunt berbecuta sau din ce alta cauza, dar dupa ce m-am crizat ca o nevasta veritabila am inceput sa ma gandesc la semnificatia gestului. Pentru ca defapt el n-a vrut sa faca un lucru rau dragutzul de el si a vrut sa-mi faca o surpriza placuta si mai ales sa ma scoata din problemele si stresurile mele cotidiene... In plus, nu se face sa-i tai omului elanul cand iti face o surpriza de genul asta !
A doua zi, aceiasi interlocutori la aceleasi telefoane:
Eu, miorlaita, cu vreo 3 tonalitati mai jos decat cu o seara in urma ;)) : si ... cum facem cu Roma, la ce hotel stam?
El: ??!!
Eu: Pai nu plecam la Roma? Biletele sunt inca valabile, ne trebe hotel, ca n-o sa stam in gara 3 nopti, desi ... as face si asta pentru o cauza nobila :)
El: Aaa, pai nu ziceai ...
Eu: Pai ziceam, dar nu pot sa-ti stric surpriza
El: Pai ai dreptate, cheltuim prea mult si nu era momentul ... nu m-am mai uitat dupa hotel daca ai zis ...
Si uite-asa pentru cazarea in Roma am fost eu de data asta cea care a gasit varianta optima (yes!). Eu, care in general n-am rabdare sa caut si sa tot caut.
Prin urmare drumul nostru a pornit spre Cluj si-am ajuns la Roma, cu tot cu varul de la Cluj care-a mers si el cu prietena, ca la asa oferta .... :)).
La Roma toate drumurile duc spre istorie. La orice colt de strada e ceva de vazut, ceva vechi, ceva nou care se potriveste insa f bine cu cel vechi, per total e o metropola istorica inca vie. Roman fiind ma-ntrebam cum rezista ruinele acelea de sute de ani stand in vant si ploaie si au facut fata la cutremure ... e uluitor ce vezi acolo, cate-un gard vechi si cate-o poarta de piatra rasarind dintre cladiri.
Niciodata nu m-am plans de durere de picioare mai mult decat in Roma, niciodata parca nu m-au durut asa de tare poate din cauza ca niciodata n-am mers atat de mult pe jos. Aproape ca ma taram seara spre hotel si tot as mai fi mers. In Roma nu merita sa dormi. Am vazut multe locuri de cate 2 ori, o data ziua si-odata noaptea.
Am fost la Vatican de 2 ori, o data sambata sa vizitam muzeul si-odata duminica sa ne vorbeasca Papa.
Cred ca in Roma ne-ar trebui sa stam vreo 6 luni asa, numai ca sa vizitam tot ce e pe-acolo inclusiv cu abonament(daca exista) la muzeul Vaticanului care e de-a dreptul impresionant( spun asta dupa ce-am vazut Versailles, care este ok) Este altceva, este ceva ce are legatura cu noi, cu inceputurile noastre ...
In Roma intr-un fel ti se pare ca locurile acelea iti apartin cumva, sau ca apartii tu acelor locuri.
Concluzia mea este ca Roma nu este o destinatie pentru luna de miere dar este cu siguranta o destinatie care merita o atentie deosebita.
Cat despre noi, am aruncat banuti in Fontana di Trevi asa ca stiu sigur ca ne vom intoarce in Roma.
Numai ca data viitoare poate o sa-i fac eu sotului surpriza asta :D
p.s. Chiar daca legal suntem casatoriti iar religios urmeaza sa ne casatorim in aprilie a.c., am fost ceruta in casatorie la Bocca della Verita unde pe vremuri se spune ca cei care bagau mana si spuneau o minciuna li se taia mana... Ei bine sotul a ramas intact ceea ce-nseamna ca inca e convins de ceea ce spune ;))

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Cat dureaza Noaptea dintre ani?

31 Decembrie - am revizuit ce-am facut in anul ce e pe cale sa se incheie, am facut repede un calcul daca mi-a mai ramas ceva de platit in 2009, caci se termina si gata, mai aveam ceva de facut cu data de 2009?! ...
Ok, trimit mesaje la rude si prieteni sa nu treaca anul sa nu le urez ce le doresc pentru noul an. Isterie totala cu pregatirile pentru marele Revelion; Unii platesc o avere sa-si petreaca "noaptea dintre ani" intr-un loc anume, de parca ar sta un an intreg acolo.
Dar tocmai asta e ideea.
Zbarnaie telefoanele pe 31 ca sa ne uram toate cele numai de bine si apoi iar zbarnaie la inceputul anului ca sa ne auzim pe noul an. Si vorbim de parca n-am mai vb un an intreg.
Ce se intampla in "noaptea dintre ani" ??? E o poarta care deschide timpul si facem pasul intr-un nou an? Daca pasim intr-un alt an? Adica, daca se deschide intr-adevar o poarta a timpului si avem posibilitatea sa alegem ... la 12 noaptea dorintele se indeplinesc, trebuie sa ai toti banii la tine ca sa treci bogat in noul an, esti imbracat elegant si ai si ceva rosu, sa-ti poarte noroc. Si daca ai apucat sa bei sampagnia inainte de 12 fix si ... hopa ... inapoi in "noul an" de anul trecut. Adica da, in 2009 .... sau 1909?
Cine tine socoteala exact? Cine vede exact cand se deschide Universul si patrundem ca un vartej intr-un nou arc de timp.... Cineva trebuie sa vada. Cineva trebuie sa fie undeva deasupra noastra si ne urmareste toate manifestarile din noaptea de Revelion ...
Noi am vazut de jos, dar oare cum s-o vedea de sus?
Eu o sa postez ce-am filmat noi. Poate citeste Cineva si ne-arata cum se vedea si de-acolo, de sus, caci noi n-am prea inteles despre ce sau cine era vorba... Ce putem spune este ca nu era verde, ci portocaliu... si nu cred ca s-au asortat dupa alegeri ;)