Iarna nu este tocmai anotimpul meu preferat. Dar ca sa-mi placa, mi-am dorit sa ninga. Si-a nins. De parca ar vrea sa-mi intre totusi in gratii :). Defapt nu stiu daca am un anotimp preferat. Intotdeauna m-au uimit cum stiu ele anotimpurile cand sa vina, la tanc. Atunci cand m-am plictisit de atata rece si mocirla hop ca si apare un ghiocel alb din pamantul negru si parca el face si soarele sa prinda putere. Vin pe rand ziua femeii si ziua mamei, ca si cum noi, femeile, suntem primul lucru care importa pe lume:) ... noi suntem celebrate in prima zi din primul anotimp. Nu mai insist, ca sa nu supar pe careva. Dar cu siguranta trebuie sa fie o explicatie in toate evenimentele astea, ca doar femeia e cea care da viata vietii tot asa cum primavara renaste tot ce ne-nconjoara atunci cand nimeni nu mai crede ca din pamantul acela inert de inghet mai poate renaste ceva.
Dar nu despre asta vroiam sa vorbesc. Exista un motiv pentru care iubesc efectiv iarna. Asa cum primavara reprezinta inceputul vietii, iarna din punctul meu de vedere reprezinta inceputul credintei; in miracole, in lucruri pe care le simtim fara sa le putem palpa. Astazi s-a nascut Hristos, intr-o zi de iarna, iar acest eveniment este pragul care a impartit "timpurile" si toata lumea recunoaste ca acum am ajuns sa ne pregatim a sarbatori anul 2010 de dupa Hristos.
Am vrut sa spun asta fiindca uneori uitam motivele pentru care sarbatorim ceva, pentru care ne adunam sa ne bucuram de o anumita sarbatoare. Si nu cred ca e intamplator faptul ca sarbatoarea in care s-a nascut Hristos ne aduna an de an alaturi de cei dragi pe care n-avem timp poate sa-i vedem tot restul anului din cauza serviciului sau pur si simplu pentru ca "avem altceva de facut". Nimeni nu-si mai foloseste concediul pentru a se intalni cu cei dragi, ci pentru a se relaxa in peisaje exotice sau la ski.
Cu toate acestea, cele mai importante "lucruri" in viata sunt oamenii dragi care iti sunt "alaturi" tot timpul, palpabil sau nu, care se bucura cand ai o reusita si-ti deschid usa cand ai vreo durere-n suflet.
Prin urmare cel mai important dar pe care-l primim de sarbatorile din iarna este tocmai faptul ca ajungi sa le petreci alaturi de cei mai importanti oameni din viata ta.
Asadar m-am bucurat de toate cadourile primite si anul acesta sub brad, dar, mai presus de toate, am avut placutul sentiment de-a fi alaturi de aceiasi oameni dragi.
Anul acesta nu mi-am dorit sa-mi aduca Mosul nici o jucarie, parfum scump sau bijuterii, LCD sau haine de firma ... defapt nu mi-am dorit sa-mi aduca anume nimic, ci mi-am dorit sa nu-mi ia nimic din ce am. M-am bucurat de colinde, sub cetina de brad, in miros de bucate, alaturi de cel ce-mi e cel mai aproape si alaturi de cei care ne sunt la amandoi dragi.
De sub cetina de brad, bradul meu impodobit cu globuri colorate, ingerasi si fulgi de nea, imi doresc sa va doresc si voua sa va bucurati de sarbatorile de iarna cu inima deschisa si sa nu uitati niciodata motivul pentru care aceste sarbatori exista.
Laudati si cantati si va bucurati !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu