Azi e 17 Martie. Nu e ziua mea si totusi este :). Este o zi frumoasa, in care astrele-mi zambesc si se intampla numai lucruri bune. Am primit un cadou: O carte. Fata cu portocale.
Este cartea pe care am citit-o anul trecut de la o colega care a venit la mine si mi-a spus din senin:" am o carte pentru tine, trebuie s-o citesti". M-a surprins cu afirmatia ei, nu m-am impotrivit deloc ba chiar mi s-a parut fantastic ca cineva imi recomanda hodoronc-tronc sa citesc o anumita carte. Am fost de-a dreptul curioasa de ce tocmai aceasta.
Este o intreaga poveste cu cartea asta. Spre rusinea mea, mi-a trebuit aproape un an de zile sa apuc s-o citesc. E o carticica mica, portocalie, pe care la un momentdat o purtam dupa mine si citeam in tramvai. Mergeam destul de rar cu tramvaiul si-am inceput s-o plimb si cu trenul cand plecam in weekend la Ploiesti. Si uite-asa am citit 10 pagini in apoape un an si apoi restul de 147 in cateva zile. Am trait efectiv cartea asta, probabil de aceea mi-a fost destul de greu sa trec peste prima parte. Este profunda si consistenta. Este pentru mine. M-a impresionat o data pentru mesajul ei si mai ales pentru ca mi-a fost recomandata de cineva, dintre mii de carti, tocmai asta.
Nici pana acum nu pot sa-mi explic cum a stiut colega mea sa-mi dea o carte care mi se potriveste atat de bine ... si inca nu pot sa cred ca am primit aceasta carte in dar de la colegul meu. Doua persoane aparent distante prin statutul de "colegi" ... si cu atat mai mult mi se pare extraordinar.
