Alexandru si noi ... la 1 An :)

Am implinit 1 an! Toti 3, fiecare cate un an al lui propriu, in care ne-am atins si depasit limite, fie ele de inaltime, greutate, rezistenta la stress sau nesomn. Dar toti 3 am avut de invatat cate ceva. Alexandru s-a descoperit pe el, pe rand: maini, picioare si alte parti ale corpului, apoi a inceput sa ne cunoasca pe noi. Eu mi-am contrazis majoritatea ideilor acumulate de-alungul timpului despre cum va fi cand va veni bebe :). S-au spulberat multe mituri: l-am leganat  tinut strans la piept ori de cate ori a simtit nevoia(culmea ca si noi am simtit :) ). In raspuns, el nu a ramas un rasfatat care cere sa fie luat mereu in brate.

 In timp( dupa destul de mult timp) l-am luat sa doarma cu noi si-am avut revelatia faptului ca ne era atat de bine impreuna!! Si nu, n-am facut-o din comoditate. Probabil ca "toate la timpul lor" sunt aranjate acum exact cum trebuie. Nu exista rasfat mai mare pentru noi decat sa ii dedicam toata atentia, iar rasplata este ca vedem cum, sub ochii nostri, se dezvolta atat de frumos, puiul de om.

Din prima zi cand am nascut am avut nostalgia clipelor care treceau si stiam ca o sa-mi fie mereu dor de el ca "bebe", asa ca am sorbit pur si simplu toate momentele, inclusiv alea in care plangea noaptea fara sa inteleg exact de ce.( la momentul respectiv bine-nteles ca interveneau si ceva nervi si frustrare ca nu intelegi ce se intampla...insa acum putem zambi/vorbi relaxat despre asta :)  ).

 Primul an este anul de bebe, cu cat se apropia mai mult data de 3 noiembrie cu atat simteam mai mult ca bebe nu mai e ... bebe :). Este cea mai mare schimbare pe care am perceput-o cu ochiul liber dar mai ales cu inima.

Alexandru creste si, odata cu el, cresc si aripile noastre. Intelegem acum ce inseamna evolutia si cat de importanta este ea. Intelegem ce anume din evolutia noastra ca oameni trebuie pastrat cu noi tot drumul si ce trebuie sa invatam, pentru ca apoi sa putem lasa de-oparte. Cufarul cu amintiri din podul casei se umple incet incet, in timp ce noi petrecem timpul cu bucuria celor (re)invatate si intelese. Cumva am impresia ca, a avea copii, este sansa pe care Dumnezeu ne-o da pentru a ne redescoperi pe noi. Asa cum de multe ori avem imaginea unui deja vu, tot la fel copilaria copiilor nostri aduce in prim plan o lume de mult lasata in urma. Uitata sau nu, trista sau vesela, e si momentul nostru in care putem reface momente care ne-au durut, bucurandu-ne de un alt scenariu. 

La multi ani, Alexandru! :)

9 Months in, 9 months out

8

Infinitul meu are ochi albastri. 

Si creste odata cu inima noastra. Luna trecuta am descoperit din intamplare ca sta in picioare ...acum deja merge sustinut. Rade cu pofta si da f tare din picioruse cand iesim la plimbare si vede copilasi sau catei. Este sociabil insa nu cu toata lumea. Ne cearta in continuare pe limba lui cand nu intelegem ce ne spune dar este cooperant cand vede ca suntem hotarati cu ceea ce-i spunem. 

Mai avem inca multe de invatat. Cred ca si parintii cresc, invatand cum e sa fii parinte de copil curajos, ambitios, iubitor, etc si pe care nu trebuie "sa-l facem" noi ceva cand va fi mare :).

Am descoperit ca inca mai avem multe de invatat unul despre altul iar Alexandru are si el rabdare cu noi pana ne dumirim ce si cum. Este cea mai buna lectie de viata in momentul de fata si de aceea  8 este infinitul bucuriei noastre.

5 Luni :)

5 Luni bune-as putea spune, avand in vedere ca durerile se uita si fiind recunoscatori pentru fiecare zambet si chiuiala. Cat despre nopti, oricum ne doream sa dormim mai putin, caci o viata avem si stim bine ca ar fi pacat s-o dormim( s-ar fi putut dormi si mai putin de-atat, dar e secret, nu-i spunem, sa nu-i vina vreo idee :D ). 

 A venit primavara si stim ca avem surprize multe pentru el, prin urmare aventura continua.

In luna martie i-am urat La multi ani strabunicii ... Nu stiu ce vedeti voi in fotografie, dar eu va asigur ca sunt doi copii care se bucura cu aceeasi intensitate de mireasma unor flori :)

92 ani vs 5 luni :)

3foi cu 4 foi

Sunt un Trifoi cu 4 foi si le port noroc alor mei. Adica azi, 3 Martie, implinesc 4 luni.

Trece frumos timpul, nu? :) 

Preview "Ziua indragostitilor"

14.02.2014. Ziua indragostitilor. In ceea ce ma priveste, reprezinta mai degraba ziua de nastere a catorva persoane foarte dragi mie. In rest, imi rezerv dreptul de a-mi sarbatori iubirea in fiecare zi :)

Textul de mai jos nu este scris de mine, insa mi-a placut cand l-am citit si mi-ar placea sa-l pun bine undeva ca sa-l mai pot reciti, asa ca-l postez aici. 

Anonima care-l "semneaza" imi este cunoscuta mie, dar prefera sa ramana Anonima pentru cei care-i vor citi textul in online. Eu ma bucur sa-l impart cu voi, cei care veti zambi cand il veti citi. Si-i voi transmite si ei zambetele voastre :)

"Astazi este ziua "oficiala" a iubirii. O zi obisnuita din an,in care iti poti rupe camasa de pe tine,strigand "te iubesc" in aplauzele tuturor. O zi aproape fantastica, in care filmul ales dureaza pana la 24 de ore.

  Flori pretutindeni; cafenele intesate de indragostiti; telefoane incinse de mesaje coplesitoare; sali de cinema incarcate cu emotii si sexualitate; muzica pretutindeni; romantism in statiile de autobuz,in metrou, pe banchetele din spate ale taxiurilor, in curtea scolii; avioane ce transporta dragoste in diverse colturi ale lumii; strazile vibrand datorita traficului de iubire; atmosfera intoxicata de excesul de parfum; bunastarea magazinelor de bijuterii ce impacheteaza trairile oamenilor in cadouri aurii cu funda rosie..da,mult rosu..vin rosu, buze rosii, matase rosie, dantela rosie, rubine, trandafiri, cerneala, cearceafuri rosii care asteapta..astazi sangele fierbe in noi intr-o nuanta stridenta de rosu.

Imi beau cafeaua si navighez pe internet, inrosit si el de spectacolul zilei de azi: o lume intreaga freamata sub explozia unei bombe universale care imprastie ideea de iubire.

Scandalizata, imi pierd privirea in cafeaua devenita si ea rosie si sorb din ea si din gandurile oamenilor despre dragoste, care fac deliciul societatii intr-o zi obisnuita din an..

Astazi, desi nu ieri, si nici maine, celebram firescul iubirii cu gust de ciocolata cu miere. E o zi privilegiata, creata abuziv, din foametea noastra sufleteasca de a fi iubiti. O sarbatoare a dorintelor, cu focuri de artificii ce ne lumineaza nevoile, un preambul al inimilor ovationat de mintile noastre pentru dezirabilul zilei de maine, cu pahare pline cu alcool ce ne imbata temerile, cu barbati aruncand palariile si sentimentele spre cer, cu baloane multicolore de senzatii, confetii, cu multe confetii care cad ca o ploaie de stele si femei fericite adunand bucatile din aer si prinzandu-le cu mandrie in piept, afisandu-le vesele ca pe o brosa regala inscriptionata cu numele iubitului. Urale,bravo,bravo...

Astazi nu scriem istoria vietii,doar o citim. Notam cateva idei,in lipsa de timp si o luam la fuga pe scari sa nu pierdem petrecerea..Nu stii? Astazi este ziua indragostitilor..Sa ciocnim! Happy Valentine's day, Joyeux Saint Valentine, Buon San Valentino..goleste paharul, sparge-l sa-ti aduca noroc, ai timp sa cumperi altul pana la anul ca doar nu esti ocupat in fiecare zi sa sarbatoresti iubirea, nu-i asa?

Mi-am terminat cafeaua si gandurile rosii odata cu ea..astept sa se termine si aceasta zi ca de maine sa-mi  petrec nestingherita iubirea.

Ah..La multi ani indragostitilor! Fie ca intreaga viata sa ramaneti asa! "

Vis de zi

                                                                                                                                                                   

Visez

Ma joc

Dau din aripi

Dansez si rad in hohote.

Viata asta mi se pare

Un caleidoscop pe un ecran mare.

M-acopar de soare

Si noaptea de stele

Ma las sa plutesc pe un alb norisor

Alerg, dau din aripi 

Ziua printre copaci infloriti

Noaptea printre vise 

Ferestre deschise 

Catre ceea ce-mi doresc in viitor.